Imi inchipui un Eusebiu Camilar cyberpunk adaugand asta la O mie si una de linii de cod:
Rondul pasarii roc. In care se arata că si ca sa mori e nevoie de atentia unei entitati si de putere de calcul, iar o creatura anume te poate face sa ticăi si sa traiesti mai repede. Se dovedeste si ca exista entitati foarte speciale care citesc tot ce scrii si indeplinesc rugamintile formulate corect.
Acum am sa va rog sa va imaginati o lume in care unii oameni sunt obiecte incapsuland date si metode, functii printre care un Constructor( ) si un Destructor( ).
Ei ar trebui sa aiba mare grija in ce cod se implica, la ce clase ajutatoare apeleaza. O secventa gresita, o cerere prost argumentata si… entitatea chemata in ajutor s-ar putea sa le invoce Destructorul.
Nu o sa gasiti lucrurile astea spuse pe sleau in povestirea Rondul pasarii roc. Sunt un substrat (cu râmele lui), pana la care nu va obliga nimeni sa sapati.
Daniel Rizea a ilustrat povestirea in interpretarea asta. In revista ZIN.
